Al doilea este nestapanita fuga dupa bani. De la necesar la avar. Acesta dorinta va fi mereu in pieptul barbatului, si va pompa tot mai mult, pana cand ori il stapaneste ori o va stapani.

Al treilea, si cred ca nu ultimul, are legatura cu femeile. Barbatul nu se deosebeste foarte mult de animale atunci cand vine vorba de “adulmecat.” “Nasul” lui firav si sensibil poate patrunde populatia si scoate de acolo priviri seducatoare, pe care le foloseste ca sedativ mental, toate acestea in timp ce este casatorit.

Asadar, draga barbate, ori minti spunand ca acestea nu au nici o legatura cu tine, ori in sinceritatea ta precoce accepti o parte din ele.

Cu ce te zbati barbate!?

In urmatoarele articole voi aduce argumente menite sa incurajeze pe cei care au dubii in privinta trinitatii dar si sa stimuleze orice om sincer, in cautarea adevarului, care lasa la o parte preconceptile si povestile invatate la gradinita sau transmise prin generatii religioase.

Primul aspect in apararea trinitatii va fi legat de logica. Urmatoarele articole vor aduce dovezi din Cuvantul lui Dumnezeu, care de fapt este si punctul nostru de reper.

As vrea sa ne uitam putin in natura si sa preluam anumite elemente care pot dovedi cu o acurateta extraordinara conceptul de trinitate.

In cursul acestui articol ma voi baza pe un text care spune: “In adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica, si dumnezeirea Lui, se vad lamurit de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot dezvinovati.” Romani 1:20.

Asadar sunt trei aspecte care pot fi observate in natura (creatie):

• insusirile nevazute sau atributele Lui Dumnezeu;
• puterea Lui vesnica;
• dumnezeirea Lui

iar acestea nu se pot dezvinovati (desfinta).

Chiar daca aceste dovezi sunt prea greu de crezut ma voi baza pe credinta ca ele sunt valabile, la fel cum atomul a fost valabil si crezut de toti oamenii, inainte de a putea fi observat. La fel cum Einstein spunea despre gravitatie ca este imposibil de definit, dar totusi o traim in fiecare zi si ne afecteaza viata in toate aspectele ei.

Trei elemente definesc ceea ce numim noi Univers (uni). Daca ar fi sa eliminam un element atunci nu am mai avea un univers.

• Spatiul este compus din lungime, latime si inaltime - trei in unul. Daca ar fi sa renunti la una din cele trei dimensiuni, atunci nu ai mai avea spatiu.
• Timpul este compus din trecut, prezent si viitor - trei in unul. Daca ar fi sa renunti la unul din cele trei aspecte, atunci nu ai mai avea timp.
• Materia este compusa din energie in miscare care produce fenomen (orice intamplare care poate fi observata). Daca ar fi sa renuntam la energie nu am mai avea miscare sau fenomen. Daca nu exista miscare, atunci nu exista nici energie sau fenomen. Daca nu exista fenomen, atunci nu a existat energie sau materie care sa il produca.

Un alt aspect legat de materie este ca exista in trei stari. Stare solida, lichida si stare gazoasa. Toate aceste trei sunt independente dar sunt stari ale aceleasi materii.

Cred ca toate aceste aspecte arata puterea lui Dumnezeu si amprenta lasata de El asupra creatiei Sale. Precum un pictor care isi lasa parte din el sa patrunda in compozitia tabloului asa si Dumnezeu lasa ca vesnicia Lui sa se vada in lucruile facute de El.

O afacere nu trebuie sa cunoasca cuvintele esec sau pierdere. Esecul este egal cu incapacitatea de a duce ceva la bun sfarsit iar pierderea asemanatoare cu risipirea energiei intr-o zona neprofitabila. Dar, de ce sa nu admitem ca pot exista elemente exterioare care pot sa ne determine sa esuam sau sa pierdem (bani, reputatie, scara sociala, faima)!?

Cati din cei care ati citit cuvantul investitie v-ati gandit la resurse materiale cum ar fi: bani, logistica, beneficii!? Cu toate ca acestea fac parte din afacere, as vrea ca mintea noastra sa mearga putin mai departe. Sa spunem ca toate aceste elemente ne lipsesc. Nu avem bani, nu avem nici un lucru material pe care sa il punem la dispozitie oamenilor, dar ne asteptam la profit. Vrem sa vedem rezultate. Vrem ca oamenii sa fie fericiti ca au beneficiat de pe urma servicilor noastre. Stiti vorba: Daca clientul meu este fericit atunci si eu sunt fericit. Oare chiar asa stau lucrurile. Tin sa contrazic aceasta sintagma. Este mincinoasa si inselatoare.

Gandeste, atunci cand clientul deschide conseva, gaseste el aceasi compozitie sau calitate ca ceea intiparita pe eticheta sau campaniile de promovare ale produselor promoveaza produsul sau compania de advetising?

Cred ca aici este un element uitat de societatea noastra. Acesta este adevarul. Adevarul a devenit atat de relativ incat fiecare persoana si-a fixat propriul ei set de valori. De aici se ajunge la cuvantul “target”. Eu tintesc catre acea categorie de oameni, catre acea persoana, cu acel set de adevar.

Omul este fiinta sau elementul indispesabil oricarei afaceri. El este raul necesar. Sa fim sinceri: cati va doriti sa faceti afaceri cu un catel decat cu o persoana, si sa castigati binisor!? Sincer nu imi doresc acest lucru, dar unii ar spune: pai daca iese banu…

Asa ajung la afacerea Omul. El este ca un copac care absoarbe toate lucrurile negative din natura, dar care are capacitatea de a scoate ceva bun, ceva vital. El poate sa aduca viata, sa intretina viata. Are puterea de a deveni mai bun, chiar daca a ajuns ca un rezid.

El este afacerea pierduta de mult, dar care poate fi restaurata spre rezultate remarcabile. El poate sa devina mai bun cu sotia lui, sa-si ajute copiii, sa de-a o mana de ajutor stiind ca si el a fost salvat. Acestea sunt rezultatele investii in oameni. Rezultate pe care putini le apreciaza, si care nu ar da doi bani pe ele.

Incurajez cheltuielile atunci cand vine vorba de 10 minute din timp, o vorba buna, renuntarea la compromisuri si judecati. Va provoc la cheltuieli! Investitia in oameni este cea mai buna afacere!

Chiar daca nu reusesc sa inteleg in totalitate cum actioneaza iertarea in fiinta mea, cum incepe sa schimbe si sa modeleze caracterul meu, stiu ca este o parte esentiala din viata mea. Este actiunea care te pune pe genunchi si devii cel mai mic dintre oameni. Nu vorbesc despre umilire, ci despre acea stare in care realizezi cine esti in raport cu cine ar trebui sa fie celalalt.

Au fost trei momente esentiale, care m-au determinat sa privesc iertarea ca pe un pricipiu esential din viata mea. In primul rand am inteles ca iertarea nu poate exista fara dragoste. Oricat am incerca sa transmitem zambet pe buze sau sa fim simpatici, persoane care traiesc intr-un norusor al lui Cupidon, nu vom reusi sa traim adevarata dragoste si iertare.

Iertarea se experimenteaza atunci cand tatal tau te-a terorizat aproape toata viata, si exista un moment in care ii spui “Te iubesc.” Acest simplu cuvant poate darma cele mai inalte ziduri de aparare.

Iertarea te poate amuti, iti poate inclesta dintii, iar la auzul ei iti vine sa te urci pe pereti, pentru ca nici macar o data in viata nu ai mai auzit asa ceva. Ai fost mereu si mereu criticat pentru ceea ce esti, iar cand parintele a gresit, nu s-a auzit de pe buzele lui “te rog iarta-ma.”

Iertarea nu se compara cu parerea de rau, cu scuzele amabile iesite din guri nesincere. Iertarea vine dintr-un loc care poate fi ori in flacari ori in gheata. Inima omului este ca un tomberon. Acolo se strang cele mai mari mizerii ale omului, iar cand aceste mizerii ies afara, nu pot decat sa distruga atmosfera placuta.

Am spus ca iertarea este in stransa legatura cu dragostea. Din acestea doua reiese harul. Fara har este cu neputinta sa acorzi iertare. Harul este instrumentul prin care tu devii mic iar cel ce nu merita iertarea ta devine mare. Harul este atunci cand mertai 3 iar profesorul cu indulgenta iti da 5. Harul se aplica atunci cand persoana cea mai dispretuita primeste din partea ta iertare si dragoste, cand stii ca merita sa fie renegata. Harul se primeste si se ofera pe’de’gratis. Nu exista har pe care sa il rasplatesti sau sa il recompensezi. Acela nu mai este har.

Har este atunci cand Dumnezeu si-a trimis propriul Fiu sa moara pentru noi, pentru ca acolo erau doua lucruri implicate, dragostea si iertarea. Dumnezeu ne-a iubit extem de mult, iar dragostea Sa fata de noi a generat iertare, prin Domnul Isus Hristos.

Primiti dragoste, primiti iertare, primiti har si astfel veti putea fi presedinti care pot gratia pe oricine.

Totusi, mai exista un element pe care nu l-am luat in calcul. De unde provin informatile pe care le transmiti, si care este modul practic prin care acestea isi gasesc loc sa iasa?

Stiti faimoasa replica “ce e in gusa e si’n capusa”. Partial este adevarat, deorece atunci cand incepi sa vorbesti, si nu te mai opresti intervine, pe neasteptate, elementul cheie care te da de gol, caracterul personal, pe care e greu sa il ascunzi.

Recent am afirmat ca un punct esential in comunicare este naturaletea. A-ti deschide inima si mintea in transmiterea informatiei. In momentul acela ai doua posiblitati, sa te ascunzi in spatele unei conversatii care nu te priveste in mod direct sau sa fii la fel de transparent precum sunt ascultatorii tai, de la care te astepti sa fie asa. Mintea si inima trebuie sa fie implicate in procesul comunicarii. Oamenii care se cred intelectuali cu alti oameni, transmit rigiditate si se mai intreaba ce tactica, pe care a invatat-o la scoala l-a facut sa adoarma audienta.

Sunt de acord cu teoria colaboratorilor. Eu colaborez cu sotia mea si sotia mea colaboreaza cu mine. Ne ajutam reciproc. Ea ma completeaza pe mine si eu o completez pe ea. Cand stiu ca are multe de facut in ziua respectiva si mie nu imi place si nu am nici un chef sa spal vasele, de dragul ei voi sufleca manecile si ma voi apuca de treaba. De dragul ei si pentru ca o iubesc voi face rabat de la lista mea de responsabilitati atunci cand ea are nevoie de mine sau chiar daca nu are chef sa faca ceva anume. Chefu se poate discuta dar, ce vreau sa scot in evidenta este faptul ca noi nu avem un “instrument” in noua noastra casa, pe care il putem folosi atunci cand vrem sa fim ajutati, chiar daca nu aveam nevoie.

Sotul are o sarcina foarte usoara. Sa-si iubeasca sotia cu tot ce este el. Sa-si iubeasca sotia precum isi iubeste trupul. Am zis usoara!? S-ar putea sa ne dorim sa spalam vase toata viata decat sa iubim asa. Trupul nostru are nevoie de ingrijire constanta. In fiecare zi suntem preocupati de sanatatea trupului si de aparitia lui pe strada. Asadar, sotul are privilegiul de a se ingriji de sotia lui precum isi ingrijeste trupul.

Sotia are cea mai dificila sarcina. In primul rand este dependenta de dragostea oferita de sotul ei. S-ar putea ca sotul sa spuna: Da dar ea a fost creata pentru mine, deci este un ajutor pentru mine. Ei au fost creati egal dar au functii sau roluri diferite. Din pacate, rolul sotiei a fost redus la “capul plecat si fa ce zice barbatu.” A fi inferior este un lucru urat, dar a avea un rol diferit este o completare. Sotia isi completeaza sotul iar sotul isi completeaza sotia.

Targul din titlu este un imperativ. Acesta este, din punctul meu de vedere, cel mai reusit targ pe care il poti face in casnicie. Celelalte mici “targulete” sunt ori din egoism, ori din dorinta de a crea un oarecare echilibru in casnicie. Sa nu uitam ca cele mai importante lucrui sunt de obicei lasate la urma.

Scriu despre acest subiect, nu din dorinta de a vedea vre-o scapare din plafonare sau pentru ca ea a atins famila mea. Ea sta la usa, gata sa intre atunci cand nu mai aude pe nimeni in casa. Este vanatoarea tacerii, iar atunci cand intra si nu mai gaseste dragoste, se simte ca la multele case la care a mai fost.

Plafonarea, in general, o vad ca si o linie (in)dreptata. O linie care a suit si a coborat iar acum toate puctele de pe ea au revenit la acelasi nivel pe orizontala. Oare ce este inaintea plafonarii.

O casnicie plafonata este un esec comun. Ea nu se aseamna cu o cearta sau cu cel mai adanc sentiment de apartenenta pentru partener. Plafonarea este raspunsul multiplelor ignorari ale prietenilor, criticilor sufletesti, nepasari personale sau mesajelor directe sau indirecte de revizuire a casniciei.

Nu vorbesc aici de prietenii. Ele doar gusta din adevaratul sens al relatiei dintre parteneri. O relatie de dragoste (in casnicie) dintre un barbat si o femeie are o caracteristica speciala. Fiecare dintre parteneri isi doreste ca, casnicia sa aiba un succes (ca amandoi sa moara la fel de casatoriti). Fiecare este constient ca nu “s-au incurcat” pentru o experienta sociala sau amoroasa, sau pentru “a fi in rand cu lumea.”

Atunci cand te casatoresti nu faci un urmator pas in relatie, ci faci pasul important in relatie. Faci singurul pas care te duce in “zona de conflict si pace.”

Casnicia este singurl loc in care adevarata dragoste dintre un barbat si o femei poate sa se dezvolte, dar, casnicia este singurul loc in care o femeie poate simti ca este in inchisoare emotionala, chiar daca este libera. Casnicia nu are puterea de a distruge oameni, atunci cand ei nu sunt implicati in razboi.

Am auzit si vazut atatia oameni care nu isi mai doresc sa continue sa se iubeasca. Sunt oameni care au secatuit de puteri pe parteneri, incat ei par acum cei mai hidosi oameni de pe planeta. Oamenii ajung sa se urasca atunci cand nu mai exista dragoste. Pai, nu ti se pare normal!? Asa ca, atunci cand dragostea si dorinta de a continua sa iubesti sunt epuizate, pulsul caniciei incepe sa scada, dar spre fericirea multora reapare atunci cand iesi in public si ii zambesti sotiei/sotului, chiar daca acasa te-ai slutit la ea/el ca in filmele horror.

Dragii mei colegi (in casnicie), va provoc la minte deschisa. Deschideti cufarul bogat al mintii, si scoateti din el lucruri creative, nu numai atunci cand mergeti la job sau cand va intampina colega de lucru.

Ce se intampla atunci cand exista o actiune publica la care se cunoaste protagonistul, dar, din diferite motive acesta este camuflat sau ascuns de ochii publicului? Inseamna ca actiunile lui incorecte, imorale sunt greu de suportat, iar o persona care practica aceste actiuni trebuie ascunsa de ochii si urechile sensibile ale publicului?

Sau poate ca actiunile lui sunt asa de sincere si corecte incat vor sa scoata adevarul la iveala? Oare cine isi doreste sa fie “demascat”, si dintr-o profunda sinceritate sa accepte adevarul!?

Ma intreb, cufundat intr-o tulburatoare enigma: De ce tocmai in aceasta perioada pregatitoare pastelui am camuflat adevarul intr-o frumoasa colectie de obiceiuri si traditii, care inca se vinde foarte bine, si am uitat ca exista o singura pagina pe care scrie: “din cauza lui Isus.”

Din cauza lui Isus primim o zi libera, ca sa o petrecem cu familia, sa ciocnim oua colorate, sa vizitam cu galeata prieteni si rude, sa strigam cu suflul tineresc fetele din sat, sa mancam pana vine salvarea. Toate acestea din cauza lui Isus.

Din cauza lui Isus avem aceste “actiuni publice,” dar din pacate nu stim cine este, de unde vine si unde s-a dus. Este camuflat, noi l-am camuflat.

Zilele trecute am “simtit” cum ca s-ar fi cuvenit sa mi se arate dragoste. As fi meritat, pe buna dreptate, sa mi se faca mofturi de catre ceilalti. Cine nu isi doreste sa primeasca telefoane de ziua lui, iar “furnicutele” sa slujeasca oricarei dorinte.

Suntem tentati sa extragem toata seva dragostei din oameni. Sa ii lasam lati, doar la auzul unui puls firav care ii mentine in viata. Dar, cu toate acestea, am observat cum lumea tanjeste dupa dragoste. Rezervele au fost epuizate de mult, iar singura speranta este un strop de dragoste din partea oricui.

Am trait sa vad, cu toate ca mi-a fost greu, cum oamenii vin si pleaca. Cum alte persoane preiau locurile goale. Mi-a placut sa vad cum persoane, pe langa familie, la care nu ma asteptam s-au interesat de mine. Am invatat un lucru: oameni necunoscuti iau locurile din fata, si asta este un lucru bun.

Toate miscarile sufletului se supun unor legi de natura gravitatiei. Harul reprezinta singura exceptie. Simone Weil

Dati-mi mie copilul. Il vreau eu. Voi avea eu grija de el. Il primesc cu draga inima, decat sa-l avortati, si-l dau unui cuplu care il va iubi si va primi, in schimb, iubirea lui. Maica Tereza

Lumea poate face aproape orice la fel sau chiar mai bine decat Biserica. Nu trebuie sa fii crestin pentru a construi case, a-i hrani pe cei flamanzi ori a-i vindeca pe cei bolnavi. Un lucru, insa, nu-i sta in putere lumii. Ea nu poate darui harul. Gordon MacDonald

Un spaniol hotaraste sa se impace cu fiul sau fugit de acasa la Madrid. Cuprins de remuscari, tatal publica urmatorul anunt in ziarul El Liberal. “Paco, te astept in fata hotelului Montana, Marti, la pranz. Te-am iertat. Tata.” Paco este unul dintre numele frecvent intalnite in Spania, drept care, o data ajuns in piata din fata hotelului, tatalui ii este dat sa gaseasca opt sute de tineri cu numele de Paco asteptandu-si tatii. Philip Yancey din Ernest Hemingway

Dumnezeu se bucura. Nu pentru ca toate problemele lumii au gasit un raspuns, nu pentru ca durerea si suferinta oamenilor au incetat, si nici pentru ca s-au convertit mii de oameni, iar acum il lauda pentru bunatatea Sa. Nu, Dumnezeu se bucura pentru ca unul dintre copiii Sai era pierdut, si a fost gasit. Henri Nouwen